Statuia

A patra poezie din cartea mea "Merele verii trecute"

Oct 24, 2025

Statuia

Sculptaseră
într-o marmură albă
ca un os de prințesă
de douăzeci de ani
mâncată de lupi la mijloc de codru des,

Sculptaseră, zic, un șchiop.

Piciorul stâng era mai scurt.

Fusese pusă statuia
în parcul orașului
și toți trecătorii, dar toți,
(era un oraș de zănateci,
să știi, de nebuni)
se opreau și se rugau statuii
pentru ea însăși:

unii își doreau ca șchiopul,
foarte frumos la chip, de altfel,
să învie, alții își doreau ca el să aibă
și piciorul stâng de lungime normală.

Doar el, șchiopul,
stătea mai departe,
(într-o rână, cum stătuse dintotdeauna)
zâmbind din ochii lui albi
la porumbeii care veneau
să i se așeze pe creștet.

Și pe umeri.

Merele verii trecute

Statuia

A patra poezie din cartea mea "Merele verii trecute"

Discussion about this post